Una este eficienţa aplicaţiei WEB şi alta este eficienţa procesului de construire a metricii. Despre eficienţa aplicaţiei WEB mă voi ocupa acum. O metrică este eficientă dacă prin ceea ce oferă indică riguros care sunt fie punctele tari şi nu este nevoie să se lucreze asupra aplicaţiei WEB, fie care sunt punctele slabe şi trebuie să se intervină rapid asupra componentelor aplicaţiei WEB pentru a elimina neajunsurile.
O aplicaţie WEB este eficientă dacă şi numai dacă îndeplineşte scopul pentru care a fost creată. Dacă avem un magazin electronic raportul EFF =NRF/NRT
Unde
EFF – nivelul de eficienţă al aplicaţiei WEB de comerţ electronic,
NRF - numărul vizitatorilor care finalizează prin a cumpăra şi plăti produsele facturate,
NRT - numărul total al celor ce accesează aplicaţi şi care fie parcurg doar anumiţi paşi, fie finalizează.
Multe aplicaţii WEV îşi îndepărtează utilizatorii din cauza:
- condiţiilor băneşti de accesare,
- interfeţelor neprietenoase,
- lipsei unor funcţionalităţi care generează eforturi de reintroducere de date,
- structurii neadecvate a formei finaşe a rezultatelor obţinute,
- imposibilităţii de integrare în alte aplicaţii,
- pierderii nejustificate a rezultatelor obţinute,
- lipsei de flexibilitate în a adapta prelucrările la cerinţele utilizatorilor. De aceea este necesar să se studieze eficienţa unei aplicaţii WEB. Nu va trebui să mă considere nimeni ca fiind un tip crud dacă în loc de NRT – număr total de utilizatori efectivi voi pune DGT – dimensiunea grupului ţintă, căci finanţarea s-a obţinut tocmai prin justificarea eficienţei folosind un grup ţintă dat mai mult ca sigur, iar dimensiunea lui este cea care a fundamentat eficienţa aplicaţiei WEB în faţa finanţatorului.
10 octombrie 2019